Cu ce începem?
Cu tine, cu mine, cu Omul, cu orice este viu.
Celule
Cromozomi
În interiorul fiecărei celule, există un nucleu, de unde se „dirijează„ tot. În interiorul nucleului sunt 46 cromozomi: 22 sunt perechi de câte doi, iar doi sunt cromozomi sexuali, care determină sexul anatomic al persoanei. Femeile au doi cromozomi X, iar bărbații, un X și un Y. Celelalte perechi nu diferă între sexe. Noi moștenim un cromozom de fiecare tip de la mamă și unul de la tată.
Fiecare cromozom este, de fapt, o moleculă de ADN împachetată foarte strâns, pentru a ocupa puțin spațiu.
Gene
Molecula de ADN din fiecare cromozom conține secțiuni numite gene, înșirate ca niște mărgele. Fiecare genă este un set de instrucțiuni care spune celulei cum să se comporte, prin modularea proteinelor care se sintetizează.
Aproape fiecare celulă din corp, cu excepția hematiilor, a ovulelor si spermatozoizilor conține un set complet, de aproximativ 20000 gene. Acesta este genomul: totalitatea genelor unei persoane.
Chiar dacă genele sunt aceleși, celula le folosește doar pe cele esențiale pentru rolul ei. De exemplu, neuronii utilizează alte gene decât o celulă pulmonară.
Avem două copii pentru aproape fiecare genă, câte una de la fiecare părinte. Diferențele sunt pe cromozomii X și Y, care au gene diferite.
ADN
ADN-ul (acid dezoxiribo-nucleic) este o moleculă împachetată strâns, într-o formă de helix dublu, ce arată ca o scară. Treptele scării se numesc nucleotide și sunt niște structuri mici, ce se completează precum piesele de puzzle. Acestea sunt reprezentate adesea prin literele A (adenina), G (guanină), C (citozină) și T (timină).
În codul genetic, aceste litere se citesc în grupuri de câte trei, numite codoni. Șimplificând un pic lucrurile, șirurile de codoni înlănțuite sunt, de fapt, genele.
Ca să facem o analogie ușor de înțeles, putem privi genomul ca pe o enciclopedie, cromozomul ca pe o carte, gena ca pe un paragraf, iar nucleotidele ca pe litere.
Așa că nu mai pare foarte complicat?
Pe curând,
Echipa NMN România
